joi, 26 martie 2009

Pregatiri,asteptare si nimic.

Nu domnilor,n-am murit,si n-am de gand s-o fac prea curand.Is din nou aici dupa o absenta de o saptamana.A venit joi.N-am specificat care joi,nici nu ma gandeam care va fi,asteptam doar momentul oportun sa incep sa insir caractere peste caractere care sa imi arate o parte din personalitatea mea si sa transmit publicului anonim din spatele miilor de monitoare acest lucru.Ei bine,sa incepem.

I.Pregatiri : Maine va incepe "lunga" calatorie spre taramul matematicii.2 ore de concurs care vor confirma,sau din contra, rezultatele mai mult sau mai putin surprinzatoare.O calatorie de 3 zile care se va prelungii cu o zi de stat acasa (Luni) care va fi o zi mai lunga decat celalalte 3,asta o vom discuta luni.Vor fi 3 zile care sper sa nu fie prea ingrozitoare.N-am nevoie de mancare si de porcarii de magazine si malluri,vreau sa vad naibii meciu' ala de fotbal intr-un pat singur fara sa strige 10 nebunii in jurul meu "GOL ROMANIA" si sa injure arbitru' tusier ca nu a dat offsaid si nu a semnalizat penalty'ul din secunda 36 a minutului 93,sa adorm printre pasele adevarsarilor si sa ma pierd,privind doar cu coada ochiului desfasurarea monotona a "filmului" ce va dura 90 de minute + o pauza,sa fiu linistit si sa pot muta oricand ma enerveaza vocea comentatorului isteric care se dispera ca nu poate merge la baie in mijlocul partidei.Nu vreau sa ma plimb ca nebunu' prin mall si sa stau pana la 5 noaptea pierzand vremea si stand cu nervii in pioneze auzind-ui pe cei din jur,care leaga sireturi si cum injura tufele de afara,cum arunca cu banane stricate in ei sau mai stiu eu ce idei le vine la o ora atat de tarzie incat sa dormim si sa ne puna nu stiu ce sobolani sub pat,legatorii lor de sireturi.Vreau sa vad subiectul ala si sa scap de emotiile demonice care ma fac sa sper la mai mult de o mentiune,care sa ma faca la final sa fiu fericit de un rezultat stupid,sa ma fac macar sa zambesc inauntrul meu pentru rezultatul muncii mele care a cam lasat de dorit in ultime vreme.

II. Asteptare: In afara de simpla intrebare ca o sa v-o adresati "Ce mai poate astepta omu' asta,n-a scris destul de mult la I despre asta?".O sa discutam despre asta la punctul IV.Ei bine,asteptarea continua,iar slabele elemente de disperare (Disperare care dupa parerea Domnului Paler este doar un alt mod de a spera,un mod extrem,care il faci cand doar "a spera" e mult prea mic pentru lumea aceasta destul de ciudata pentru a intelge o simpla zi din ea),pe langa elementele de monotonie care se pierd sub vagile vremuri care nici nu-mi dau seama cand au trecut,nici nu-mi dau seama daca au existat,pozele care le-am revazut cu mine insumi si unde imi dadeam seama cat puteam sa fiu de diferit,am continuat in tot acest timp sa astept ( Nu conteaza ce,nu conteaza cat,nu uitati ca orice asteptare e provizorie : Paler),sperand sa-mi raspund mie si voua la intrebarile : Ce?Cat?De ce!?.Dreptate aveti ca la ultima nu v-am raspuns inca,intradevar.De ce astept?De ce nu ma ocup cu lucruri mai importante decat sa astept,de ce nu fac ceva mai mult?Incerc sa fac mai mult,sa fac alte lucruri dar in tot acest timp sa astept.E exemplul acelui om care sta in spate si priveste,si te impinge in fata cand te dai inapoi.E o asteptare mult mai diferita,care contina toata speranta pe care o am...si in finalul acestui confesional despre asteptarea mea,va zic ca un lucru' extraordinar ar fi daca acea speranta s-ar desprinde de acea asteptare,cea din urma disparand,deoarece cea ce am asteptat a venit,ca la final o alta asteptare sa se aseze frumos,mult mai fragila desigur,asteptandu-si randul la indeplinirea asteptarilor.

III. Nimic : N-am de gand sa va spun motivele pentru care nu am scris atata vreme,nu este nicinul.N-am avut chef,mi-a fost greu sa gandesc 3 propoziti pentru o tema la romana si sa analizez o porcarie de text,mi-a fost greu sa ascult muzica si sa ma culc cu aceiasi emisiune radio ascultand-o,mi-a fost greu sa accept o gramada de note si teste care mi se pare ca le primesc si ca vor conta prea putin in viitor,alti oamenii care au pile si stare chiar in aceste vremuri de criza isi vor face prezenta in viitorul meu putin deparatat,iar eu voi ramane cu un carnet plin de note.Ma bucur poate undeva,nu stiu unde,de acest lung confesional despre Pregatiri,asteptare si nimic.N-am sters nici o propozitie din tot acest lung text si nu stiu cand ma voi opri.Cat se poate de nu stiu!

IV. Inca pot : Sa vad persoanele prezenta in zilele mele fara sa-mi fie prea antipatice si sa incerc sa vad partea buna din ei.Inca pot sa incerc sa imi doresc mai mult decat am si sa cred cu adevarat ca va veni o zi in care nu va fi nici un dubiu ca voi fi fericit,sper sa stiu ca a venit acea zi.Nume precum Vama Veche,Vama,3 Doors down si melodii ca Island in the sun sau N-ai nevoie de foarte multe mi-au colorat timpul,primele doua fiind cele mai semnificative.Canta incotinuu chiar daca boxele sunt inchise sau daca dorm,imi coloreaza timpul din umbra.Ma apropii cu pasi usor timizi,cu emotii pe maine,cu speranta,asteptare,pregatiri,nimic,eu,voi,noi,toti la un loc si totusi atat de deparatii,obsedatii ai internetului,oamenii simpli,colegi,prieteni,anonimi,sihastri,necunoscuti toti ne indreptam spre aceiasi directie,indiferent de drumurile opuse ca directie si sens pe care le urmam.

V. Inca stiu : N-am aranjat acest post astfel doar ca sa atrag atentia sau sa fac aspectul unor caractere infinte mai ciudat,care mi se pare sincer cel mai special,in care nu mai astept comentarii sau cititori,sau sa fie citit,ci sper sa ramana in viata,sa respire si sa ramana indiferent de vremea de afara,asta vreau de la acest post,sa ramana aici cum a inceput si cum s-a incheiat in momentul in care a fost apasat butonul "Publicati postare".Naivitatea mea poate si-a facut prezenta cu adevarat aici,impreuna cu un curaj de a scrie toate astea.

VI. Aici o sa inchei,cred ca cineva ma asteapta afara si vrea sa-i spun ca sunt aici.
Se pare ca va urma Luni.

VII:

Un comentariu: